Nouveaut�s

Sus?ine?i P.N. Buila-V�nturari?a prin direc?ionarea a 2% din impozitului pe venit datorat statului c?tre ASOCIA?IA KOGAYON, partener la administrarea parcului, �n conformitate cu Legea 571/2003:

Nume ONG : ASOCIA?IA KOGAYON

C.I.F. : 16132059

IBAN : RO51 RNCB 0265 0061 3421 0001

Contact

L�adresse:
7 Rue Pietei, Horezu, d�partement Valcea

T�l.:0040 250/860.157
Fax: 0040 250/860.180
Email:office@buila.ro

Geologie

Cadrul tectonic

Din punct de vedere tectonic, zona face parte din orogenul carpatic. Masivul Buila-V�nturari?a este parte a P�nzei Getice, unitate a Dacidelor Mediane din Carpa?ii Meridionali, puse �n loc �n Senonian, �n cadrul tectogenezei laramice. P�nza Getic? este alc?tuit? din forma?iuni cristalofiliene prealpine ?i dintr-o cuvertur? sedimentar? �n cadrul c?reia cele mai vechi depozite sunt de v�rst? Carbonifer superior. Datorit? eroziunii, depozite sedimentare ale P�nzei Getice se �nt�lnesc doar �n c�teva arii, dintre care cele mai importante sunt Bra?ov-D�mbovicioara, Buila-V�nturari?a, Ha?eg ?i Re?i?a-Moldova Nou?. Aceste depozite sedimentare au fost supuse proceselor tectonogenetice �n dou? faze. Prima discordan?? �nsemnat? este prealbian?, c�nd a �nceput ?ariajul getic ?i corespunde primei faze getice, v�rsta primei �nc?lec?ri fiind plasat? dup? Ap?ianul inferior ?i �naintea sf�r?itului Ap?ianului superior. Cea de-a doua faz? getic?, reprezent�nd ?ariajul principal laramic, a avut loc �n Senonian, c�nd P�nza Getic?, av�nd �n baz? P�nza de Severin, a acoperit domeniul danubian.

Stratigrafia �n zona Masivului Buila-V�nturari?a se g?se?te o succesiune de depozite metamorfice ?i sedimentare care poate fi urm?rit? �n �ntregime pe deschiderile oferite de v?ile celor patru r�uri care traverseaz? bara calcaroas?, s?p�nd �n aceasta c�te un sector de chei.

Forma?iunile cristaline �n Masivul Buila-V�nturari?a, rocile metamorfice afloreaz? pe versan?ii nord-vestici, pe v?ile r�urior Bistri?a, Coste?ti, Cheia ?i Ol?ne?ti, c�t ?i �n zona de creast?, unde ies la zi de sub depozitele sedimentare erodate (Curm?tura Builei). Evolu?ia metamorfic? a unit??ilor gnaisice din P�nza Getic? se �nscrie �n intervalul de timp al ciclului Varisc (300 - 350 M.a). Evolu?ia metamorfitelor din Carpa?ii Meridionali are �n prezent repere mai clare, subliniind caracterul polistadial ?i o evolu?ie distinct? a unit??ilor Getic-Supragetic vs. Danubian, �ntr-o succesiune de evenimente de la subduc?ie la obduc?ie ?i o inversiune tectonic? �n Cretacicul mediu ?i superior. Rocile metamorfice din domeniul Getic-Supragetic pot fi divizate �n dou? tipuri principale de litologii: un tip dominat de calcare cristaline, amfibolite, mica?isturi, paragneisse, cuar?ite, din care lipsesc migmatitele, reprezent�nd metalitofaciesul de Negoi, iar cel de-al doilea este relativ s?rac �n roci carbonatice ?i amfibolitice, fiind dominat de gneisse ?i migmatite, reprezent�nd metalitofaciesul de Sebe?-Lotru, �n cadrul acestuia din urm? �ncadr�ndu-se ?i forma?iunile cristaline din Masivul Buila-V�nturari?a.

Forma?iunile sedimentare Dup? des?v�r?irea ciclului baikalian, care a generat ?isturi cristaline epimetamorfice, domeniul getic a evoluat ca arie exondat? supus? denud?rii. A devenit arie de acumulare �n neo-Carbonifer, c�nd s-au acumulat depozite predominant continentale. �n ciclul alpin, procesul de sedimentare �ncepe dup? faza de exondare care a durat ?i �n timpul Triasicului. �n Jurasic, se contureaz? o serie de zone depresionare printre care ?i Buila-V�nturari?a. Domeniul getic este din nou exondat dup? tectogeneza mezocretacic?. Dup? acest moment, are loc o transgresiune la nivelul Cenomanianului, dar forma?iunile sedimentare sunt, �n cea mai mare parte, �ndep?rtate prin eroziune.

�n zona Masivului Buila-V�nturari?a, succesiunea sedimentar? cuprinde depozite Jurasic superioare ?i Cretacic inferioare:
  • Bajocian-Barhonian inferior: gresii grosiere ?i calcare masive, spatice, coraligene.
  • Bathonian superior-Callovian inferior: gresii calcaroase ?i calcare limonitice cu pete verzui ?i ro?ii, cu elemente de mica?isturi.
  • Callovian mediu-superior: gresii ?istoase, calcaroase, g?lbui-ro?cate, microconglomerate ?i calcare g?lbui micacee.
  • Oxfordian: ?isturi marnoase, marnocalcare, calcare ro?ii cu jaspuri.
  • Kimmeridgian inferior: calcare fine ro?ii, stratificate.
  • Kimmeridgian superior-Tithonian: 250-300 m calcare recifale masive.
  • Tithonian superior-Berriasian: lipse?te.
  • Valanginian: oosparite, pelsparite, intrapelsparite, care trec lateral ?i succesiv la biomicrite.
  • Hauterivian: lipse?te.
  • Baremian-Aptian: facies urgonian ce se dispune transgresiv ?i discordant peste forma?iunile neoconiene. Forma?iunile cretacice reprezint? o serie detritic? foarte bine dezvoltat? (maxim 10000 m, cu grosimi ce cresc dinspre sud-vest spre nord-est):
  • Albian-Vraconian inferior: orizontul inferior de gresii ?i conglomerate.
  • Vraconian-Turonian-Coniacian: orizontul inferior marno-argilos cu alternan?e de argile ?i marne, uneori gresii sub?iri.
  • Santonian-Campanian inferior: orizontul superior de gresii ?i conglomerate.
  • Campanian superior-Maastrichtian: orizontul superior marno-argilos.
  • Harta geologic? a Parcului Na?ional Buila-V�nturari?a
    Hart? realizat? �n cadrul proiectului Asocia?iei Kogayon "Implementarea Re?elei Ecologice Europene NATURA 2000 pe teritoriul Parcului Na?ional Buila-V�nturari?a
    ...

    Page r�alis�e par l�Association Kogayon. Projet financ� par l�Administration du Fond pour
    l�Environnement en partenariat avec RNP Romsilva.
    Administrația Parcului Național Buila‑VânturarițaAdresa: Str. Pieței nr. 7, Orașul Horezu, Jud. VâlceaTel/Fax: 0250/860.157Email: pnbuila@yahoo.comArhivă realizată la 31 iulie 2026