Nouveaut�s

Sus?ine?i P.N. Buila-V�nturari?a prin direc?ionarea a 2% din impozitului pe venit datorat statului c?tre ASOCIA?IA KOGAYON, partener la administrarea parcului, �n conformitate cu Legea 571/2003:

Nume ONG : ASOCIA?IA KOGAYON

C.I.F. : 16132059

IBAN : RO51 RNCB 0265 0061 3421 0001

Contact

L�adresse:
7 Rue Pietei, Horezu, d�partement Valcea

T�l.:0040 250/860.157
Fax: 0040 250/860.180
Email:office@buila.ro

Geomorfologie

Spre deosebire de Mun?ii Cap??�nii din care face parte, Masivul Buila-V�nturari?a prezint? caractere aparte, specifice crestelor calcaroase liniare ?i insulare. Culmea principal? are o lungime de circa 14 km, av�nd �ns? caracter unitar doar �ntre Cheile Coste?ti ?i Cheile Cheia, cu o mic? �ntrerupere �n zona Curm?tura Builei (aici cuvertura sedimentar? a fost erodat? p�n? la depozitele metamorfice), �n rest fiind fragmentat? de c?tre r�urile care au s?pat chei (de la vest la est: Bistri?a, Coste?ti, Cheia ?i Ol?ne?ti), care separ? dou? masive: Arnota (sud-vest, �ntre r�urile Bistri?a ?i Coste?ti) ?i Stogu (nord-est, �ntre r�urile Cheia ?i Ol?ne?ti), care au o �nf??i?are diferit? de aceea a culmii principale. Creasta are aspect accidentat, doar pe zone restr�nse av�nd platouri netezite (Muntele Cacova ?i Muntele Albu), tr?s?tura dominant? fiind cea de culme �n trepte, dominat? de v�rfuri rotunjite (Piatra, Buila) sau ascu?ite (V�nturari?a). Sectorul nordic al culmii principale are aspectul unei creste ascu?ite ?i zim?ate, chiar dac? �n?l?imea descre?te treptat. Eroziunea ?i dezagregarea au deta?at martori de eroziune reziduali cu form? de turnuri sau ace, unii de dimensiuni mari (35m), �n special pe versantul vestic al masivului. Culmile secundare sunt �n general scurte (sub 1km) ?i cad �n trepte accentuate spre est. Doar �n Muntele Cacova apar culmi netede, iar sectoarele de culmi rotunjite din Mun?ii Cacova ?i Piatra. Din punct de vedere altimetric, cota maxim? este situat? la 1885 m (V�rful V�nturari?a Mare) iar cea minim? la 550 m (ie?irea Bistri?ei din chei). Rezult? o medie altitudinal? de 1218 m.

Mersul curbelor ?i reparti?ia hipsometriei �n cadrul Masivului se prezint? alungit-concentric. Astfel, altitudinile de peste 1800 m ocup? dou? areale mici �n partea central? a Masivului, �n jurul v�rfurilor Buila ?i V�nturari?a, �nsum�nd doar 1,4% din suprafa??. �ntre 1400 ?i 1800 m se situeaz? �ntreaga parte central? a masivului ?i insular, Muntele Stogu, totaliz�nd 14,5% din suprafa??. Cea mai mare extindere o ocup? intervalul 1000 - 1400 m, fiind prezent at�t �n Muntele Arnota ?i Muntele Cacova, c�t ?i �n lungul �ntregii borduri estice din partea central? ?i nordic? a masivului. Acest interval altitudinal �nsumeaz? 56,6% din suprafa??. Partea aflat? sub 1000 m ocup? 27,3% ?i este extins? mai ales �n sudul Muntelui Arnota ?i �n lungul v?ilor Bistri?a, Coste?ti ?i Cheia.

Calculele densit??ii fragment?rii arat? c? 38,7% din suprafa?a masivului are valori de peste 4 km/kmp . Valoarea cea mai mare ajunge la 5,2 km/kmp ?i se g?se?te la est de v�rful V�nturari?a. Suprafe?e cu valori de 3-4 km/kmp reprezint? 27% din suprafa??. Valoarea medie a densit??ii fragment?rii este de 3,5 km/kmp. Valorile mai mici de 2 km/kmp reprezint? 20,8% din suprafa?a �ntregului masiv. Valoarea minim? calculat? este 0,9 km/kmp, �n perimetrul carierei de la Bistri?a. Cu excep?ia v?ilor alohtone ale Bistri?ei, Coste?tiului, Cheii ?i Ol?ne?tiului, v?ile cu regim de scurgere permanent? aproape lipsesc. Din acest motiv, ponderea cea mai ridicat? �n calcule o au organismele toren?iale ?i culoarele de avalan?e care br?zdeaz? versan?ii abrup?i. Ad�ncimea fragment?rii reliefului atinge valoarea maxim? de 820 m. Energia medie este de 518 m iar cea minim? �n jur de 350 m, �n general valori normale pentru mun?ii cu altitudine mijlocie. Pe mai mult de jum?tate din suprafa?a masivului energia reliefului este sub 500 m, respectiv 24% din suprafa?? sub 400 m ?i 33% �ntre 400 ?i 500 m. Arealele cu valori de 500 - 600 m reprezint? 15% din suprafa?a masivului. Energia de 600 - 700 m reprezinta13,5%. Cele mai ridicate valori - de peste 700 m - �nsumeaz? 14,5% din suprafa?a masivului. �n multe situa?ii, valorile obi?nuite sunt ridicate datorit? raport?rii v?ilor la abrupturile ce delimiteaz? culmea principal? a masivului.

Declivitatea reliefului influen?eaz? direct tipul ?i intensitatea proceselor geomorfologice ?i i?i pune puternic amprenta asupra peisajului. Valoarea declivit??ii este foarte variat? ?i ajunge p�n? la 80 - 900 �n cazul abrupturilor, pe alocuri ap?r�nd chiar ?i pere?i cu surplombe. Cea mai mare extindere o au suprafe?ele cu �nclin?ri de 40 - 600 (33%), pantele cuprinse �ntre 20 - 400 ocup? 16% din suprafa??, suprafe?ele cu pante de 10 � 200, 10% ?i sub 100, 9%. Aceea?i mare varietate se constat? ?i �n cazul expunerii versan?ilor. Suprafe?ele orizontale ?i suborizontale, reprezint? doar 6% din �ntinderea masivului. Suprafe?ele cu expozi?ie estic? ?i sudic?, ocup? 25% ?i respectiv 32% din suprafa??, comparativ cu cele expuse spre vest (18%) ?i nord (19%).

Har?i realizate �n cadrul proiectului Asocia?iei Kogayon "Implementarea Re?elei Ecologice Europene NATURA 2000 pe teritoriul Parcului Na?ional Buila-V�nturari?a ?i realizarea Planului de Management al parcului" finan?at de Administra?ia Fondului pentru Mediu si cofinan?at de RNP Romsilva

Page r�alis�e par l�Association Kogayon. Projet financ� par l�Administration du Fond pour
l�Environnement en partenariat avec RNP Romsilva.
Administrația Parcului Național Buila‑VânturarițaAdresa: Str. Pieței nr. 7, Orașul Horezu, Jud. VâlceaTel/Fax: 0250/860.157Email: pnbuila@yahoo.comArhivă realizată la 31 iulie 2026