Pe?tera Liliecilor
Pe?tera se afl? pe versantul drept al Cheilor Bistri?ei, la 630 m altitudine absolut? ?i la 80 m altitudine relativ?, accesul fiind facilitat de o potec? amenajat? cu balustrade, ce urc? din spatele m?n?stirii Bistri?a (15 minute). Este u?or de parcurs ?i nu necesit? echipament special, ci doar surse de lumin?, fiind electrificat? doar par?ial. (C. Goran, 1983)
�n documentele de specialitate, pe?tera este men?ionat? pentru prima dat? �n 1929 de c?tre Emil Racovi??, iar cercet?ri biospeologice s-au facut �n 1951 ?i 1955.
Pe?tera s?pat? de apele r�ului Bistri?a, are trei deschideri, toate cu orientare estic?, dintre care accesibil? este doar cea sudic?. Are o dezvoltare de circa 400 m ?i o denivelare negativ? de circa 15 m. Deschiderea mic?, ne conduce �ntr-un culoar �ngust, scund ?i bine ventilat, care dup? 15 m se l?rge?te.
De aici se poate merge spre dreapta, unde peste un bloc imens suspendat se patrunde �n nivelul superior al pe?terii, format dintr-un culoar scurt, terminat cu o s?li??.
Dac? se continu? drumul �nspre �nainte, dup? ce se coboar? o scar?, se ajunge �n nivelul inferior. Acesta este reprezentat printr-o galerie larg?, care continu? la st�nga, descendent. �n peretele st�ng se afl? o mic? bisericu?? (Ovidenia), par?ial zidit?, par?ial cioplit? �n st�nc?, dat�nd din secolul al XVII-lea ?i reprezent�nd locul de tain? unde erau ascunse �n vremuri de restri?te odoarele m?n?stirii Bistri?a ?i moa?tele Sf�ntului Grigore Decapolitul. (C. Goran, 1983)
Galeria continu? descendent, spre dreapta (schimbare de direc?ie de aproape 180�), se trece printr-o sal? �nalt? unde se afl? o mare colonie de lilieci, iar dup? ce se ramific? �n trei segmente pe o scurt? distan??, ajunge la deschiderea cea mare a pe?terii.De la baza sc?rii de unde pe?tera se ramific?, se poate cobor� o alt? scar? spre dreapta, ajung�ndu-se tot la deschiderea mare a pe?terii, nivelul inferior fiind de fapt un circuit.
�n dreptul deschiderii mari se gase?te o biseric? (Sfin?ii Arhangheli), construit? de c?tre calug?rii Macarie ?i Daniil �n 1635. Din dreptul sc?rii, urm�nd galeria din dreapta, u?or ascendent?, se ajunge �n nivelul mijlociu al pe?terii, reprezentat printr-o galerie liniar?, la �nceput larg? ?i �nalt?, din ce �n ce mai str�mt? ?i scund? pe m?sur? ce �nainteaz? �nspre vest, termin�ndu-se cu dou? mici bazinete cu ap?.
Pe?tera este s?rac? �n forma?iuni concre?ionare. Prezent�nd mai multe deschideri, are un caracter dinamic, fiind ventilat? tot timpul anului, astfel c? amplitudinea varia?ilor termice este mare, ating�nd de exemplu �n Sala Liliecilor 16,5� C (iarna temperatura medie este de 2,5� C, iar vara este de 14� C). Ceva mai umede ?i cu o temperatur? mai constant? (variind �ntre 10 - 13� C) sunt cele dou? galerii care alc?tuiesc nivelele mijlociu ?i superior al pe?terii.
Pe podeaua galeriilor, acolo unde pe tavan se instaleaz? coloniile de lilieci, se g?sesc depozite de guano, ating�nd o grosime de 1,70 m, �n care se gase?te o faun? foarte bogat?: diptere, coleoptere, acarieni, iar pe pere?i diptere ?i arahnide, pe?tera av�nd astfel o mare importan?? biospeologic?.
Dintre lilieci, o specie se gase?te �n permanen?? �n pe?ter? (
Miniopterus schreibersi), altele vin aici doar pe timpul iernii (
Rhinolophus ferrumequinum,
Vespertilio pipistrellus - �n cr?p?turile st�ncii,
Plecotus auritus,
Barbastella barbastellus), iar altele vin prim?vara pentru reproducere ?i pleac? toamna (
Myotis myotis,
Myotis oxygnathus).
Mai importante sunt �ns? specile troglobionte care populeaz? pe?tera:
Trachysphaera racovitzai,
Lithobius decapolitus,
Nesticus hungaricus,
Nesticus simoni (probabil troglobiont?),
Onychiurus closanicus ?i
Sophrochaeta sp.