SpeologieCreasta calcaroas? a Masivului Buila-V�nturari?a, prin dispunerea ei pe direc?ie SV-NE, a constituit ?i constituie o barier? pentru r�urile care adun? apele de pe versan?ii sudici ai Mun?ilor C?p??�nii. R�urile, nevoite s? ocoleasc? zona central?, au reu?it s? str?pung? aceast? barier? numai la cele dou? extremit??i: �n partea de sud-vest r�urile Bistri?a ?i Coste?ti ?i-au s?pat spectaculoase chei �ntre care este cuprins Muntele Arnota, iar �n partea de nord-est r�urile Cheia ?i Ol?ne?ti au t?iat Cheile Comarnicelor (Cheile Recea sau Cheile Cheii), printre cele mai ad�nci ?i mai s?lbatice din ?ar?, prezent�nd pe o lungime de peste 1 km cascade, marmite, s?ritori, pere?i apropia?i p�n? la 2 m dar �nal?i de peste 300 m ?i respectiv Cheile M�nzului (Cheile Ol?ne?tilor, Cheile Folea, Valea Rea sau Cheile R�ului Sec). �n afara cheilor, formele exocarstice sunt reduse ca num?r, varietate ?i dimensiuni, datorit? morfologiei barei de calcare. Dintre acestea ar fi de amintit c�mpul de lapiezuri din Muntele Albu, cele c�teva arcade naturale, dintre care Casa de Piatra de la P?trunsa este cea mai cunoscut?, hornurile de la Curm?tura Builei, abruptul nord-vestic. Formele endocarstice sunt mult mai bine reprezentate, prin peste 100 de pesteri ?i c�teva avene. Masivul Buila-V�nturari?a reprezint? cel mai estic areal din Carpa?ii Meridionali care ad?poste?te faun? troglobiont?. Pentru aceasta ?i pentru faptul ca num?rul speciilor troglobionte este destul de mare, importan?a biospeologic? este foarte mare. Dintre pe?terile din masiv, 10 sunt declarate arii protejate prin Legea 5/2000:
|







