Descrierea limitelor si a zonelor de conservare speciala, hartile si structura de personal pentru parcurile nationale si naturale

SECTIUNEA 1 DESCRIEREA LIMITELOR SI A ZONELOR DE CONSERVARE SPECIALA

PARCUL NATIONAL BUILA – VANTURARITA

1.Limitele Parcului National Buila – Vanturarita

Limita nord-vestica. Porneste inspre nord-est, de la cantonul silvic Bistrita, situat la confluenta paraielor Gurgui si Cuca (loc numit "intre Rauri"), pe raul Cuca. Dupa 300 m ajunge la o intersectie de drumuri forestiere (borna silvica 185 UP V Bistrita a Ocolului Silvic Romani) si continua inspre est, pe cel secundar, de pe versantul nordic al vaii Tarnaciorului, pe culmea Varlop, pe limita silvica, traverseaza o sa (culmea ce coboara din Muntele Arnota) (borna silvica 186 UP V Bistrita a Ocolului Silvic Romani) si coboara in valea raului Costesti, in stanga unei pepiniere (borna silvica 17 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani). De aici continua inspre nord-est pe raul Costesti (numit in acest sector Prislop), trece dupa 1 km de cantonul silvic Prislop, si dupa inca 2,5 km (trece prin bornele silvice 18 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani, 21 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani, 22 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani, 25 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani si 36 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani), ajunge la confluenta raului Costesti cu Paraul lui Ignat (borna silvica 70 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani). Limita continua inca 1,5 km tot pe valea raului Costesti, inspre nord-est, (trece prin bornele silvice 69 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani, 37 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani, 40 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani) pana la o noua confluenta (Paraul Sasa Voicesti) si intersectie de drumuri (borna silvica 59 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani). Limita continua 500 m pe paraul din dreapta (S), pana la confluenta a doua paraie (borna silvica 60 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani), de unde urca pe limita fondului silvic, pe muchia interfluviului, pana cand atinge Plaiul Lespezi (borna silvica 61 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani). De aici directia se schimba si limita continua inspre sud-est, pe culme, pe limita fondului silvic, trece prin cota 1602 (borna silvica 305 UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti) si ajunge in saua Comarnice. De aici se reia directia nord-est, limita coboara pe muchia versantului stang al vaii Comarnice, trece prin poiana Comarnice si pe limita fondului silvic de pe interfluviu coboara spre Valea Cheia, trece prin borna silvica 315 UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti, cota 1365 si borna silvica 314 UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti si ajunge deasupra vaii Cheia, la borna silvica 313 UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti, de unde coboara in Valea raului Cheia (in acest sector numit Caprareasa), in dreptul bornei silvice 311 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olanesti. De aici continua in amonte pe valea Cheia, pana la borna silvica 363 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olanesti. De aici urca pe muchia versantului stang al raului Cheia, pe muchie, pe limita fondului silvic, pana in culmea Hadarau, la cota 1364 (borna silvica 360 UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti), coboara pe culme pe limita fondului silvic pana in saua Hadarau (borna silvica 96 UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti), ocoleste pe la nord Muntele Stogu apoi coboara inspre nord (o portiune de 500 m pe limita rezervatiei Muntele Stogu), pe muchie si limita fondului silvic, pana in valea raului Olanesti, in dreptul confluentei cu un mic afluent de stanga (borna silvica 93 UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti). De aici urca inspre nord-est pe muchie si limita silvica, trece prin bornele silvice 129 UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti si 131 UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti si ajunge intr-un varf (1360 m) (borna silvica 133 UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti).

Limita estica. Din varf (1360 m) (borna silvica 133 UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti) limita coboara pe culme si limita silvica (trece prin borna silvica 134 UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti), in raul Olanesti la gura vaii Stoia (borna silvica 135 UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti). De aici limita coboara in aval pe valea raului Olanesti pana la borna silvica 91 UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti. De aici limita urca pe muchie inspre sud-vest, pe limita fondului silvic, pana intr-o sa la nord-est de Muntele Stogu (borna silvica 90 UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti). De aici coboara inspre sud-est pe muchia plaiului Prislopel, trece pe la est de Vf. Sterpu (904 m) si prin saua La Lac (trece prin bornele silvice 89 UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti si 82 UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti) si ajunge pe limita fondului silvic in saua Prislopel (borna silvica 83 UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti). Din sa limita coboara pe limita fondului silvic de pe muchia ce coboara inspre sud, trece prin cota 918 (borna silvica 210 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olanesti), borna silvica 60 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olanesti, cota 865,8 si borna silvica 211 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olanesti), de unde coboara in valea Cheia, 500 m aval de iesirea raului din chei, langa cantonul silvic Comarnice (borna silvica 199 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olanesti). Continua in aval, pe raul Cheia, trece prin bornele silvice 200 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olanesti si 194 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olanesti - gura de varsare a vaii Nisipului si ajunge la varsarea paraului Valea Neagra in Cheia (borna silvica 192 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olanesti).

Limita sud-estica. De la confluenta paraului Valea Neagra cu raul Cheia, limita urca inspre nord-vest, la inceput pe drumul forestier de pe Valea Neagra (200 m), pana la borna silvica 188 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olanesti, apoi pe muchia interfluviului nordic al acesteia, pana cand iese intr-o sa, in nordul poienii de la est de manastirea Pahomie (borna silvica 189 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olanesti). De aici coboara pe limita silvica, pana in drumul forestier de pe valea Comarnice, de unde, dupa 500 m pe acesta ajunge la manastirea Pahomie (borna silvica 208 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olanesti - in dreptul Izvorului Frumos). In continuare urmeaza drumul forestier pe curbe de nivel, inspre sud-vest (3 km), trece prin borna silvica 181 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olanesti, traverseaza o ultima muchie (borna silvica 51 UP I Cheia a Ocolului Silvic Olanesti) si iese in Plaiul Patrunsa (borna silvica 249 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani). Continua pe pe liziera padurii ocolind pe la sud poienile cu fanete ale Plaiului Patrunsa (trece prin bornele silvice 241 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani, 240 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani, 239 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani, 236 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani, 238 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani) pana la manastirea Patrunsa (borna silvica 235 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani), apoi in continuare spre sud-vest, trece prin borna silvica 229 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani si pe poteca traseului turistic marcata cu punct galben, coboara pana in valea Otasaului pe care o urmeaza in aval (SV) pana la confluenta cu valea Bulzului (borna silvica 216 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani). De aici limita urca inspre vest, pe muchie si limita de subparcele (108A si 109B UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani), pana ajunge in poiana Scarisoara (borna silvica 217 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani). Continua pe muchie ocolind poiana pe la sud si ajunge langa o troita (borna silvica 132 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani). De aici coboara spre sud pe muchie si limita fondului silvic, trece prin bornele silvice 213 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani - intr-o mica sa in dreapta drumului forestier ce coboara pe valea Paraul Sec (valea Morii) si 133 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani, de unde coboara inspre sud-vest, pe muchia interfluviului sud-vestic al Paraului Sec, pe limita fondului silvic, trece prin borna silvica 134 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani, pana la nord-est de satul Pietreni (borna silvica 135 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani). Apoi coboara inspre nord ocolind gospodariile satului, pana in Paraul Sec (borna silvica 122 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani). In continuare traverseaza paraul si urca 200 m inspre nord, pe muchie si limita fondului silvic, pana intr-o poiana (borna silvica 121 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani), de unde porneste inspre vest ocolind pe la nord cateva gospodarii, pe la baza abruptului, trecand prin borna silvica 120 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani) pana in serpentinele drumului forestier ce urca pe valea Prislop (borna silvica 115 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani), merge 50 m pe acesta pana la ultima serpentina (borna silvica 114 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani), si coboara inspre sud-vest, trece pe la schitul 44 Izvoare (schitul De Sub Piatra), si pe aceeasi directie ajunge la iesirea din chei a raului Costesti (borna silvica 113 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani). Continua 1,5 km in amonte, prin Cheile Costesti (pilier de siguranta de 30 m in peretele vestic al cheilor - cariera de calcar Bistrita) (borna silvica 5 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani), apoi urca pe muchie, pe liziera, pana in varful estic al Muntelui Arnota (1075 m) (borna silvica 6 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani), la nord-est de treapta superioara a exploatarii de calcar, de unde coboara inspre sud-vest, pe la nord de exploatare si sud de pasunea alpina Arnota, pana la borna silvica 10 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani. De aici coboara la manastirea Arnota, trece prin bornele silvice 11 UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani, 194 UP V Bistrita a Ocolului Silvic Romani si 195 UP V Bistrita a Ocolului Silvic Romani (pilier de siguranta al aceleiasi exploatari de calcar de 650 m in jurul manastirii), si ajunge pe poteca ce taie serpentinele drumului care coboara de la manastire in satul Bistrita, pana la schitul Papusa si apoi pana in valea Bistrita, langa manastirea Bistrita (borna silvica 199 UP V Bistrita a Ocolului Silvic Romani). De aici continua 100 m prin nordul incintei manastirii, pe liziera padurii, pana in borna silvica 25 UP V Bistrita a Ocolului Silvic Romani.

Limita vestica. Din nord-vestul incintei manastirii Bistrita (borna silvica 25 UP V Bistrita a Ocolului Silvic Romani), limita urca inspre nord, pe limita fondului silvic, prin stanga unei gospodarii, traverseaza o sa deasupra Pesterii Liliecilor, si ajunge in capatul muchiei interfluviului vestic al Cheilor Bistritei. De aici limita continua pe muchie (Culmea Fetelor) inspre nord-vest, pe limita fondului silvic, urca in Varful La Clae (898 m) (borna silvica 27 UP V Bistrita a Ocolului Silvic Romani), coboara spre vest intr-o mica vale (borna silvica 28 UP V Bistrita a Ocolului Silvic Romani), apoi inspre nord, in valea paraului Bulzului (borna silvica 23 UP V Bistrita a Ocolului Silvic Romani), urca din nou pe muchie pana in Varful La Bulzu, trece la 100 m nord de acesta prin borna silvica 29 UP V Bistrita a Ocolului Silvic Romani si coboara intr-o mica sa, de unde continua inspre nord, 300 m pe culme si limita silvica (Culmea Fantanii), apoi directia se schimba si limita coboara inspre sud-est, pe limita silvica de subparcele (10B si 10A UP V Bistrita a Ocolului Silvic Romani) pana ajunge in valea raului Bistrita, in dreptul unei pod (borna silvica 30 UP V Bistrita a Ocolului Silvic Romani). De aici continua inspre nord pe raul Bistrita, trece prin bornele silvice 189 UP V Bistrita a Ocolului Silvic Romani, 34 UP V Bistrita a Ocolului Silvic Romani, 35 UP V Bistrita a Ocolului Silvic Romani, 37 UP V Bistrita a Ocolului Silvic Romani si 88 UP V Bistrita a Ocolului Silvic Romani) si ajunge la cantonul silvic de la confluenta raurilor Cuca si Gurgui (Intre Rauri).

2. Zonele de conservare speciala ale Parcului National Buila - Vanturarita

Zonele de conservare speciala ale Parcului National Buila-Vanturarita includ parcelele si subparcelele forestiere 8A, B, 10B, C, 99B, reprezentand rezervatia Cheile Bistritei, 98B, 99C, precum si golul alpin din Muntele Arnota, din UP V Bistrita a Ocolului Silvic Romani, 3A, B, 4A, C, 5A, 5B (50%, partea din avalul raului Costesti), 5D, 62A, C, zona neproductiva 62N, 64A, B, C, D din vestul vaii raului Costesti, 67A, 68A, din nordul satului Pietreni, 65A, B, 61A (25%, partea superioara a versantului stang al Izvorului Priboiu Mic), 61B, zona neproductiva 61N, 63A, 63B (10%, partea superioara a versantului), 63C de la est de valea raului Costesti, 69A (25%, partea superioara a versantului), 70 (25%, partea superioara a versantului), 71 (60%, partea superioara a versantului), 73C, D, enclavele 73E si E3, 109A, B, enclavele E5 si E6 (Poiana Scarisoara), 110A, B, enclava E11, 111, 113A, B, enclava E9, 114B, enclava E10 (Poiana Patrunsa), 114A (20%, reprezentand partea superioara, de la estul enclavei E9), 114B, 120, 122, toate la sud-est de creasta, 58B, 57B, 49B, zona neproductiva 49N, 50A, zona neproductiva 50N, 44A, B, C, D, zona neproductiva 44N, 43 (25%, partea superioara a versantului), enclava E3, 40D (50%, partea superioara a versantului), 39A (20%, partea superioara a versantului), zona neproductiva 39N, 38A (25%, partea superioara a versantului), zonele neproductive 38N1 si 38N2, 35B (50%, partea superioara a versantului), 36A (50%, partea superioara a versantului), enclava E1, 37A, B, C, D, E, enclava E2, zona neproductiva 37N, toate in nord-vestul crestei, precum si golul alpin din zona muntilor Cacova-Piatra-Albu, din UP VI Buila a Ocolului Silvic Romani, 81B, 81C (50%, partea superioara a versantului), 81D (10%, partea superioara a versantului), 81E (60%, partea superioara a versantului), 90G, enclava E13, 97D, E, enclava E14, 98D, zona neproductiva 98N, 100C, zona neproductiva 100N, 101B, zona neproductiva 101N, 103E, zona neproductiva 103N, 102B, zona neproductiva 102N, 104A (20%, partea superioara a versantului), 104D, E, 139A (50%, partea superioara a versantului), zona neproductiva 139N, 140B (50%, partea superioara a versantului), zona neproductiva 104N, 141B, 142B, zona neproductiva 142N, toate la sud-estul crestei, 106A, B, C, 105A, B, C, D, E, F, G, H, I, zona neproductiva 105N, 137A, D, 138A, B, C, D, E, zonele neproductive 138N1 si 138N2, din nord-vestul crestei, precum si golul alpin din zona Vioreanu-Stogu, din UP I Cheia a Ocolului Silvic Olanesti, 45A (25%, partea superioara a versantului), zona neproductiva 45N, 46C (25%, partea superioara a versantului), zonele neproductive 46N si 49N, 49B (50%, partea superioara a versantului), 50A, 50B (50%, partea superioara a versantului), 50C, D, zonele neproductive 50N1 si 50N2, 51A (25%, partea superioara a versantului), zona neproductiva 51N, 70A, zona neproductiva 70N, 71B, zona neproductiva 71N, din UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti. Zonele neproductive 138N si 142N, din UP I Cheia si parcelele si subparcelele 49B, 50A, B, C, D, 70A, 71B, 46C, zonele neproductive 50N1, 50N2, 45N, 46N, 49N, 51N, 70N, 71N, din UP II Olanesti a Ocolului Silvic Olanesti constituie rezervatia Muntele Stogu, cu o suprafata de circa 50 ha. Parcelele 105H si 105I reprezinta rezervatia Cheile Cheii, cu o suprafata de 10 ha, infiintata prin decizia Consiliului Popular Judetean Valcea nr. 384/1980.

Parcelele si subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentele silvice ale Ocoalelor Silvice Olanesti si Romani intocmite in august 1995, fiind incluse si pe hartile silvice ce fac parte integranta din amenajamente.

SECTIUNEA 3 STRUCTURA PERSONALULUI ADMINISTRATIILOR PARCURILOR NATIONALE SI PARCURILOR NATURALE

Structurile de administratie ale parcurilor nationale si naturale vor avea urmatoarea componenta:
- Director al Parcului
- Sef Paza
- Economist
- Responsabil relatii cu comunitatile, educatie ecologica si turism (specialist in comunicare, sociologie, psihologie, turism etc.)
- Biolog
- Specialist in Tehnologia Informatiei (baze de date, tehnologie GIS etc.)
- intre 4 si 10 agenti de teren
respectiv, Parcul National Buila - Vanturarita - 10 persoane din care 4 agenti de teren