Geologie
Cadrul tectonic
Din punct de vedere tectonic, zona face parte din orogenul carpatic. Masivul Buila-Vânturari?a este parte a Pânzei Getice, unitate a Dacidelor Mediane din Carpa?ii Meridionali, puse în loc în Senonian, în cadrul tectogenezei laramice. Pânza Getic? este alc?tuit? din forma?iuni cristalofiliene prealpine ?i dintr-o cuvertur? sedimentar? în cadrul c?reia cele mai vechi depozite sunt de vârst? Carbonifer superior. Datorit? eroziunii, depozite sedimentare ale Pânzei Getice se întâlnesc doar în câteva arii, dintre care cele mai importante sunt Bra?ov-Dâmbovicioara, Buila-Vânturari?a, Ha?eg ?i Re?i?a-Moldova Nou?. Aceste depozite sedimentare au fost supuse proceselor tectonogenetice în dou? faze. Prima discordan?? însemnat? este prealbian?, când a început ?ariajul getic ?i corespunde primei faze getice, vârsta primei înc?lec?ri fiind plasat? dup? Ap?ianul inferior ?i înaintea sfâr?itului Ap?ianului superior. Cea de-a doua faz? getic?, reprezentând ?ariajul principal laramic, a avut loc în Senonian, când Pânza Getic?, având în baz? Pânza de Severin, a acoperit domeniul danubian.
|
|
 |
|
Stratigrafia În zona Masivului Buila-Vânturari?a se g?se?te o succesiune de depozite metamorfice ?i sedimentare care poate fi urm?rit? în întregime pe deschiderile oferite de v?ile celor patru râuri care traverseaz? bara calcaroas?, s?pând în aceasta câte un sector de chei.
Forma?iunile cristaline În Masivul Buila-Vânturari?a, rocile metamorfice afloreaz? pe versan?ii nord-vestici, pe v?ile râurior Bistri?a, Coste?ti, Cheia ?i Ol?ne?ti, cât ?i în zona de creast?, unde ies la zi de sub depozitele sedimentare erodate (Curm?tura Builei). Evolu?ia metamorfic? a unit??ilor gnaisice din Pânza Getic? se înscrie în intervalul de timp al ciclului Varisc (300 - 350 M.a). Evolu?ia metamorfitelor din Carpa?ii Meridionali are în prezent repere mai clare, subliniind caracterul polistadial ?i o evolu?ie distinct? a unit??ilor Getic-Supragetic vs. Danubian, într-o succesiune de evenimente de la subduc?ie la obduc?ie ?i o inversiune tectonic? în Cretacicul mediu ?i superior. Rocile metamorfice din domeniul Getic-Supragetic pot fi divizate în dou? tipuri principale de litologii: un tip dominat de calcare cristaline, amfibolite, mica?isturi, paragneisse, cuar?ite, din care lipsesc migmatitele, reprezentând metalitofaciesul de Negoi, iar cel de-al doilea este relativ s?rac în roci carbonatice ?i amfibolitice, fiind dominat de gneisse ?i migmatite, reprezentând metalitofaciesul de Sebe?-Lotru, în cadrul acestuia din urm? încadrându-se ?i forma?iunile cristaline din Masivul Buila-Vânturari?a.
Forma?iunile sedimentare Dup? des?vâr?irea ciclului baikalian, care a generat ?isturi cristaline epimetamorfice, domeniul getic a evoluat ca arie exondat? supus? denud?rii. A devenit arie de acumulare în neo-Carbonifer, când s-au acumulat depozite predominant continentale. În ciclul alpin, procesul de sedimentare începe dup? faza de exondare care a durat ?i în timpul Triasicului. În Jurasic, se contureaz? o serie de zone depresionare printre care ?i Buila-Vânturari?a. Domeniul getic este din nou exondat dup? tectogeneza mezocretacic?. Dup? acest moment, are loc o transgresiune la nivelul Cenomanianului, dar forma?iunile sedimentare sunt, în cea mai mare parte, îndep?rtate prin eroziune.
În zona Masivului Buila-Vânturari?a, succesiunea sedimentar? cuprinde depozite Jurasic superioare ?i Cretacic inferioare:
Bajocian-Barhonian inferior: gresii grosiere ?i calcare masive, spatice, coraligene.
Bathonian superior-Callovian inferior: gresii calcaroase ?i calcare limonitice cu pete verzui ?i ro?ii, cu elemente de mica?isturi.
Callovian mediu-superior: gresii ?istoase, calcaroase, g?lbui-ro?cate, microconglomerate ?i calcare g?lbui micacee.
Oxfordian: ?isturi marnoase, marnocalcare, calcare ro?ii cu jaspuri.
Kimmeridgian inferior: calcare fine ro?ii, stratificate.
Kimmeridgian superior-Tithonian: 250-300 m calcare recifale masive.
Tithonian superior-Berriasian: lipse?te.
Valanginian: oosparite, pelsparite, intrapelsparite, care trec lateral ?i succesiv la biomicrite.
Hauterivian: lipse?te.
Baremian-Aptian: facies urgonian ce se dispune transgresiv ?i discordant peste forma?iunile neoconiene. Forma?iunile cretacice reprezint? o serie detritic? foarte bine dezvoltat? (maxim 10000 m, cu grosimi ce cresc dinspre sud-vest spre nord-est):
Albian-Vraconian inferior: orizontul inferior de gresii ?i conglomerate.
Vraconian-Turonian-Coniacian: orizontul inferior marno-argilos cu alternan?e de argile ?i marne, uneori gresii sub?iri.
Santonian-Campanian inferior: orizontul superior de gresii ?i conglomerate.
Campanian superior-Maastrichtian: orizontul superior marno-argilos.
)
)
)
)