Hidrologie

Întreaga re?ea hidrografic? a Masivului Buila-Vânturari?a este tributar? Râului Olt, prin afluen?i direc?i sau indirec?i de dreapta ai acestuia, cu o direc?ie de curs, în linii mari de la nord la sud. Principalele râuri care curg în masiv sunt, de la sud-vest la nord-est:

Bistri?a, afluent al Oltului, care izvor??te din Mun?ii C?p??ânii ?i este format? prin unirea a dou? pâraie principale: Gurgui (vest), cu izvoarele în Curm?tura Rodeanu ?i Cuca (est), cu izvoarele în Curm?tura Z?noaga.

Str?bate bara calcaroas? a Masivului s?pând chei în extremitatea sud-vestic? a acesteia, adunând apele din Mun?ii Bulzu ?i La Clae (versan?ii estici), prin numeroase pâraie (Pârâul Fântânii, Pârâul Bulzului) ?i din Muntele Arnota (versantul vestic);

Coste?ti, afluent de stânga al Bistri?ei, în care se vars? la sud de Comuna Coste?ti, cu izvoare tot în Mun?ii C?p??ânii (Curm?tura Lespezi), care adun? apele de pe versan?ii nord-vestici ai masivului (sectorul pân? la Plaiul Lespezi) (Pâraiele ?asa Voice?ti, Ghel?l?u, Curm?turii), versantul estic al Muntelui Arnota ?i versantul sudic al Muntelui Cacova (Pârâul Sec sau Valea Morii).

Râul ?i-a g?sit loc pe traiectul unei falii importante ?i a str?b?tut Masivul de la nord la sud s?pâng chei spectaculoase.

Ot?s?u, afluent de stânga al Bistri?ei, care i?i are obâr?ia în Curm?tura Builei ?i adun? apele de pe versan?ii sudici ai Mun?ilor Piatra ?i Albu (Valea Bulzului, Valea P?trunsa).

Cheia, afluent de dreapta al Ol?ne?tiului, are izvoarele în Mun?ii C?p??ânii (zona Zmeuret – Preota). Adun? ape atât din zona înalt? Mun?ilor C?p??ânii cât ?i din Buila-Vânturari?a, atât de pe versan?ii nord-vestici cât ?i de pe cei sud-estici. Cheia sap? în calcarele dintre Stogu ?i Vânturari?a un sector de chei foarte spectaculos, unul dintre cele mai s?lbatice din ?ar?.

Ol?ne?ti, afluent de dreapta al Oltului, cu izvoare în Mun?ii C?p??ânii (Vârful Gera), care adun? ?i apele de pe versantul estic al Muntelui Stogu. Ol?ne?tiul sap? ?i un sector de chei, mai scurte dar foarte spectaculoase, bara de calcare prelungindu-se pân? în versantul estic al acestora.

La capitolul lacuri ?i acumul?ri de ap? masivul este s?rac, fiind prezente doar câteva mici lacuri: cele antropice din Pietreni, generate de alunecarea stratelor pe care s-a depus halda de steril de la cariera Bistri?a, dou? mici iazuri (topli?e) pe Cheile Bistri?ei ?i câteva mici t?uri în dolinele din zona Muntelui Piatra, care în verile secetoase seac? aproape complet.

Apele subterane au fost foarte active, generând numeroase fenomene endocarstice, reprezentate prin peste 100 pe?teri, la care se adaug? numeroase fenomene exocarstice. Sunt prezente numeroase surse de ap? de tipul izbucurilor, dintre care cel al Izvorului Frumos de lânga Schitul Pahomie este cel mai important. Altele mai mici se g?sesc la nord de Curm?tura Builei (La Troi??), Poiana Sc?ri?oara, Poiana P?trunsa, Bistri?a.