Pe?tera Liliecilor

Pe?tera se afl? pe versantul drept al Cheilor Bistri?ei, la 630 m altitudine absolut? ?i la 80 m altitudine relativ?, accesul fiind facilitat de o potec? amenajat? cu balustrade, ce urc? din spatele m?n?stirii Bistri?a (15 minute). Este u?or de parcurs ?i nu necesit? echipament special, ci doar surse de lumin?, fiind electrificat? doar par?ial. (C. Goran, 1983)

În documentele de specialitate, pe?tera este men?ionat? pentru prima dat? în 1929 de c?tre Emil Racovi??, iar cercet?ri biospeologice s-au facut în 1951 ?i 1955.


Pe?tera s?pat? de apele râului Bistri?a, are trei deschideri, toate cu orientare estic?, dintre care accesibil? este doar cea sudic?. Are o dezvoltare de circa 400 m ?i o denivelare negativ? de circa 15 m. Deschiderea mic?, ne conduce într-un culoar îngust, scund ?i bine ventilat, care dup? 15 m se l?rge?te.

De aici se poate merge spre dreapta, unde peste un bloc imens suspendat se patrunde în nivelul superior al pe?terii, format dintr-un culoar scurt, terminat cu o s?li??.
Dac? se continu? drumul înspre înainte, dup? ce se coboar? o scar?, se ajunge în nivelul inferior. Acesta este reprezentat printr-o galerie larg?, care continu? la stânga, descendent. În peretele stâng se afl? o mic? bisericu?? (Ovidenia), par?ial zidit?, par?ial cioplit? în stânc?, datând din secolul al XVII-lea ?i reprezentând locul de tain? unde erau ascunse în vremuri de restri?te odoarele m?n?stirii Bistri?a ?i moa?tele Sfântului Grigore Decapolitul. (C. Goran, 1983)

Galeria continu? descendent, spre dreapta (schimbare de direc?ie de aproape 180°), se trece printr-o sal? înalt? unde se afl? o mare colonie de lilieci, iar dup? ce se ramific? în trei segmente pe o scurt? distan??, ajunge la deschiderea cea mare a pe?terii.De la baza sc?rii de unde pe?tera se ramific?, se poate coborî o alt? scar? spre dreapta, ajungându-se tot la deschiderea mare a pe?terii, nivelul inferior fiind de fapt un circuit.

În dreptul deschiderii mari se gase?te o biseric? (Sfin?ii Arhangheli), construit? de c?tre calug?rii Macarie ?i Daniil în 1635. Din dreptul sc?rii, urmând galeria din dreapta, u?or ascendent?, se ajunge în nivelul mijlociu al pe?terii, reprezentat printr-o galerie liniar?, la început larg? ?i înalt?, din ce în ce mai strâmt? ?i scund? pe m?sur? ce înainteaz? înspre vest, terminându-se cu dou? mici bazinete cu ap?.

Pe?tera este s?rac? în forma?iuni concre?ionare. Prezentând mai multe deschideri, are un caracter dinamic, fiind ventilat? tot timpul anului, astfel c? amplitudinea varia?ilor termice este mare, atingând de exemplu în Sala Liliecilor 16,5° C (iarna temperatura medie este de 2,5° C, iar vara este de 14° C). Ceva mai umede ?i cu o temperatur? mai constant? (variind între 10 - 13° C) sunt cele dou? galerii care alc?tuiesc nivelele mijlociu ?i superior al pe?terii.

Pe podeaua galeriilor, acolo unde pe tavan se instaleaz? coloniile de lilieci, se g?sesc depozite de guano, atingând o grosime de 1,70 m, în care se gase?te o faun? foarte bogat?: diptere, coleoptere, acarieni, iar pe pere?i diptere ?i arahnide, pe?tera având astfel o mare importan?? biospeologic?.

Dintre lilieci, o specie se gase?te în permanen?? în pe?ter? (Miniopterus schreibersi), altele vin aici doar pe timpul iernii (Rhinolophus ferrumequinum, Vespertilio pipistrellus - în cr?p?turile stâncii, Plecotus auritus, Barbastella barbastellus), iar altele vin prim?vara pentru reproducere ?i pleac? toamna (Myotis myotis, Myotis oxygnathus).
Mai importante sunt îns? specile troglobionte care populeaz? pe?tera: Trachysphaera racovitzai, Lithobius decapolitus, Nesticus hungaricus, Nesticus simoni (probabil troglobiont?), Onychiurus closanicus ?i Sophrochaeta sp.